marți, 26 februarie 2013

Privirea în swing (I) - De ce swing-ul nu e doar simplu sex cu alți parteneri

Untitled

Swingerii sunt deseori acuzați de ipocrizie: cum că maschează sub termenul pompos de swing banala dorință (provenită, evident, din plictiseală sau lipsă de iubire pentru partener) de a face sex cu altcineva. E o viziune nu doar simplistă și reductivă, dar e una care ignoră un element esențial în swing.

Spre deosebire de simplul sex cu un altcineva (aventura, one night stand-ul, sexul cu amantul/amanta), aproape toate formele de swing-ul implică ceva fundamental - privirea partenerului. Nu doar faci sex cu altcineva (deși, cum spuneam, există forme de swing care nu presupun schimbul de parteneri), ci îți și privești partenerul interacționând erotic cu altcineva în timp ce ești privit la rândul tău de partener sau, pur si simplu, doar faci sex cu partenerul tău sub privirea altuia/altora, privindu-i în același timp pe aceștia.

Iar privirea asta e unul dintre factorii care nu doar amplifică excitement-ul, dar îi conferă și caracterul ăla care face interacțiunea din swing unică - unică nu doar față de celelalte feluri de a face sex, ci unică de fiecare dată, unică pentru că privești alți oameni, alte corpuri, sau ești privit de altcineva...

Și nu, nu e vorba nici măcar de faptul că swingerii, la fel ca ceilalți contemporani, sunt produsul și sclavii unei culturi a imaginii. Evident, este și asta, dar swingul nu e doar o înlocuire a pornografiei electronice mimate de pe tv sau internet cu una care se desfășoară live, sub ochii tăi. Privirea nu doar surprinde un act sexual cât se poate de real și explicit, ci pătrunde în intimitatea autentică a unor persoane reale care trăiesc, în acel moment, sexul. Și e un joc voyeurist - exhibitionist în care privirii străine i se dezvăluie o anume formă de intimitate care altfel rămâne ascunsă în spatele ușilor dormitorului și, în același timp, privirii familiare a partenerului i se dezvăluie o nouă intimitate, vag străină.

Una dintre cele mai intense partide de sex trăite vreodată de mine a fost într-o noapte de swing când, în timp ce o pătrundeam pe Albertina, o priveam cum, aplecată deasupra celeilalte tipe aflată în pat cu noi, o mângâia, îi săruta sânii sau îi culegea de pe buze gemetele și respirația sacadată pe care i-o provoca acesteia partenerul ei. Iar experiența definitorie în ceea ce privește swingul a fost acel moment când am putut privi, de la câțiva zeci de centimetri distanță, primul orgasm al Albertinei pe care i-l producea altcineva, dar la care eram martor. Imaginea trupului persoanei iubite străbătut de tremurul unui orgasm la care n-am contribuit în mod direct, dar despre care știam că prezența și privirea mea l-au amplificat la cote rar (sau ne)atinse până atunci, e una nu doar incredibil de puternică, dar și una care mi-a dezvăluit un sentiment despre a cărui existență habar nu aveam. Nu, nu e vorba de gelozie, ci de un sentiment total opus ei. Nu întâmplător, probabil, în română nu poartă un nume. În engleză, termenul e ”compersion”. Dar despre el și despre cum îl trăim, o să citiți în postări viitoare.

marți, 19 februarie 2013

Identificând swingeri la o petrecere vanilla



Dragă Mariella,

(dacă n-ați citit niciodată cuvintele înțelepte – și devastator de ironice – ale Mariellei Frostrup, Observer’s agony aunt, puteți recupera aici)

Dilema Acum câteva weekenduri, mi-am făcut curaj să merg cu Dr. Fridolin la ziua unei amice de-a lui. De obicei, autista din mine găsește o scuză pentru a se eschiva și a rămîne acasă, cu cărțile din teancul de citit și cu window shoppingul online. În pană de inspirație, am încercat să nu-mi imaginez un scenariu la întrebarea ”cât de rău poate fi?”, mi-am ocupat locul pe bancheta din spate a taxiului și am descins în plin Centru Vechi. N-a fost rău. Din multe motive. Unul dintre ele: la vreun sfert de oră după ce am ajuns, am început să mă gândesc că cel mai slab tip de la petrecere și soția lui gorgeous sunt swingeri (Dr. Fridolin a pus paie pe foc spunându-mi că a văzut, poate, un profil care le semăna pe unul dintre site-urile pe care avem și noi cont, ceea ce s-a dovedit, în cele din urmă, neadevărat). Dar dacă intuiția mea dădea greș? Cum puteam să aflu dacă sunt sau nu swingeri, without making a total ass of myself?

Un ipotetic răspuns de la Mariella Comunicarea între sexe a fost mereu un teren minat. Am văzut atâtea cazuri de semnale interpretate greșit, încât, înainte să ni se spună că bărbații sunt de pe Marte, iar femeile de pe Venus, m-am întrebat dacă n-am aterizat de pe planete diferite. Propriile mele ritualuri de dating din tinerețe erau așa de complicate, că procesul de pace din Irlanda de Nord părea, prin comparație, floare la ureche. Și deși n-am experiență în swing, îmi imaginez că povestea cu pietrele albe amplasate în grădina casei, ca indiciu pentru faptul că locuitorii sunt swingeri, e doar o legendă urbană pentru că, altminteri, niște milioane de oameni din toată lumea își recunosc în aceste momente, fără să știe, non-monogamia sexuală.

Realitatea The skinny guy & his gorgeous wife nu mai sunt activi în lifestyle de vreo doi ani. Am aflat asta după ce și eu, și Dr. Fridolin ne-am asumat riscul unei situații penibile. Dar și dacă n-am fi primit o confirmare verbală, aș fi rămas convinsă că am identificat, prin mesaje nonverbale, un cuplu de swingeri la o petrecere vanilla. Pentru că niciodată până acum n-am întâlnit un tip care, în timp ce soția lui e alături, să privească ultrainsistent o femeie, fără nici o grijă de a ascunde asta, over and over în decursul serii, tot mai fățiș și tot mai incitant. Pentru că multe dintre tipele din lifestyle au, mi se pare, o atitudine natural sexy – they can steal the show chiar dacă nu sunt cele mai frumoase sau cele mai tinere făpturi din încăpere, chiar dacă au acasă un copil foarte mic (iar celelalte mame sunt în etapa în care se plâng că n-au mai ieșit în lume de când Centrul Vechi avea doar zece cârciumi), chiar dacă n-au un scop pentru care să se străduiască să fie sexy. Pentru că swingul îi face pe mulți – inclusiv pe noi – să îndrăznească mai mult, să le pese mai tare de cum arată, să flirteze mai des. Just for the fun of it.

joi, 14 februarie 2013

Cea mai bună parte din swing e sexul cu soția

Movement 05

Da, știu, mulți dintre voi credeți că cea mai tare chestie în swing e faptul că pot sa fac sex cu alte, multe, partenere (sunt convins că nu vă gândiți și la alți parteneri :D). Mai mult, nu trebuie să ascund asta de soție care, nu doar că nu are nimic împotrivă, dar mă și încurajează să o fac...

În parte aveți dreptate. E mișto. Dar nu e nici pe departe cel mai hot lucru din swing.

Dacă faceți swing, vă zic un lucru banal, deci vă puteți opri aici și aștepta postarea următoare. Dacă (încă) nu faceți, aflați că cele mai intense, cele mai bune momente pe care le-am trăit de când facem asta au fost sexul cu soția după o noapte de swing. Invariabil, oricât de epuizați am fi, sfârșim prin a face sex de o intensitate explozivă. Fiziologii or să vină să spună că e un fenomen hormonal firesc, ne-am expus la noi stimuli, am interacționat cu noi parteneri etc. etc.

Dincolo de asta, de faptul că imaginile altor trupuri goale, senzațiile altor atingeri vag străine sunt încă proaspete în memorie și ne țin hiper-excitați încă două - trei zile, mai există ceva acolo în mintea noastră care face ca totul să fie simțit mult mai intens. E greu să găsesc un termen exact, fără a aluneca într-o metaforită siropoasă, dar tot ce se întâmplă după swing e un complex și incredibil proces de re-apropriere a celuilalt. Îți regăsești partenerul, acel trup atât de familiar, care reacționează așa cum știi că reacționează, la acele lucruri la care știi că reacționează, dar îl regăsești totodată vag diferit, ca și cum mângâierile, contactul cu sexul altcuiva i-au adăugat ceva indefinit, dar sesizabil. Și vrei să-ți re-posezi persoana iubită și să te lași re-posedat de ea, să integrați în cuplul pe care îl formați și aceste noi note (de o volatilitate similară cu aceea a ultimelor note ale unui parfum) pe care le-ați căpătat fiecare după orgasmul pe care l-ați trăit în prezența și prin intermediul altuia, a unui străin.

Actul ăsta pasional de culegere din și de pe trupul iubitului a urmelor celuilalt și de hrănire a cuplului cu ele e și unul în care măștile sunt înlăturate și vă regăsiți fiecare intimitatea familiară și confortabilă. Dar e, totodată, un act în care contemplați amprentele pe care masca le-a întipărit pe fiecare dintre voi. Iar amestecul ăsta de familiar și nou e unul al dracu’ de excitant.

miercuri, 13 februarie 2013

Fără condimente, mulţumesc

3some_3

 ...or why I hate the word „a condimenta” în contextul raţiunilor pentru care am decis să facem swing (Dr. Fridolin ar spune că I hate the world, not the word, dar de dragul acestei postări mă voi limita la cuvânt).

Singurul nostru prieten vanilla care a aflat că suntem swingeri a identificat în trei secunde motivul: am vrut să ne „condimentăm” viaţa sexuală. Ei bine...nu. Nu că nu ne-ar plăcea o viaţă condimentată, mai ales una sexuală, dar nu despre asta-i vorba. Sexul dintre noi nu era plictisitor şi fără gust, ca să aibă nevoie de o intervenţie salvatoare sub forma unei linguri de condimente adăugată cu fiecare escapadă de swing. Şi chiar dacă ar fi devenit nesărat şi anost, am fi încercat ca soluţie o vizită (ok, mai multe) la un sex shop, nu crearea unui cont pe un site de profil, cu toţi paşii care au urmat.

Cred că swingingul e mult prea complicat ca să fie, în esenţa lui, o modalitate de înlăturare a monotoniei în relaţie. Trebuie să-i dedici timp, în cazul în care preferi să cunoşti cupluri altfel decât mergând la clubul de swingeri. Trebuie să ai norocul ca atracţiile, chimiile şi programele a patru oameni (trei uneori, mai mult de patru alteori) să se armonizeze. Trebuie să-ţi asumi că o parte a vieţii tale va rămâne total necunoscută celor mai buni prieteni şi familiei; fireşte, le poţi spune, dar eu una mă îndoiesc că sunt mulţi care s-o fi făcut. Şi mai ales trebuie să fii pregătit să testezi, cu această ocazie, elemente esenţiale ale relaţiei: comunicarea, încrederea, generozitatea, loialitatea.

Aşadar, de ce am apucat-o pe calea asta, dacă nu căutam nişte condimente erotice? Motivele noastre, într-o ordine aleatorie:

  • Pentru a transpune în realitate fantezii comune - de a face împreună sex cu alţi oameni şi de a face sex între noi împreună cu alţi oameni
  • Pentru a adăuga o nouă latură vieţii sexuale; cu alte cuvinte, pentru a o face mai complexă explorând senzaţii noi şi trăind experienţe pe care monogamia sexuală nu are cum să le ofere
  • Pentru a ne provoca să depăşim limite personale - mentale, nu fizice
  • Pentru că suntem nişte hedonişti egocentrici (iar asta nu-i o mască)
   

duminică, 10 februarie 2013

Paradoxuri în swing - #1

Imagine din serialul Secret Diary of a Call Girl
Îmi amintesc că unul dintre lucrurile care m-au surprins când am început să ne uităm la Secret Diary of a Call Girl, acum vreo patru ani, a fost cât timp ocupau în economia fiecărui episod toate pregătirile lui Belle de dinaintea unui job. Pentru un dineu la Buckingham s-ar fi gătit mai repede decât pentru întâlnirea cu un client într-un hotel. La vremea respectivă am crezut că-i doar o componentă a strategiei producătorilor de glamourizare a personajului (efectul colateral era şi de glamourizare a meseriei, din păcate). Mai târziu însă am dat peste un articol într-un ziar britanic despre Belle de Jour, cartea care a stat la baza serialului. O răsfoisem, şi nimic mai mult. Articolul observa ceva interesant: că autoarea jurnalului scrie mai mult despre deghizare decât despre sex. Tot ceea ce the infamous call girl pune pe ea – de la ruj şi lenjerie intimă la pantofii cu tocuri ameţitoare – reprezintă o formă de construire a unei identităţi alternative, identitatea unei prostituate de lux, diferită de cea a tinerei londoneze off duty.

Toutes proportions gardées, experienţa noastră în swing de până acum a fost pentru mine tot o formă de deghizare. La propriu (da, ştiu, e cel mai frivol aspect legat de swing), dacă e să mă gândesc la dresurile de French maid pe care le-am purtat la câteva întâlniri/party-uri şi care în „viaţa de zi cu zi” îmi provoacă aproape acelaşi zâmbet batjocoritor ca un outfit Juicy Couture. Şi la figurat, pentru că în prezenţa altui cuplu mi-am pus mereu o mască. N-am avut probleme să mă dezbrac în faţa unor oameni pe care de-abia îi cunoscusem, dar nu i-am spus niciunuia numele meu de familie. Dacă s-a întâmplat ca vreunul să afle unde lucrez, am avut mereu o strângere de inimă. Sunt de acord să ştie dacă îmi place sexul oral (da), dacă fac sex anal (da, în anumite condiţii) sau dacă I'm into BDSM (no way), dar prefer să nu ştie dacă am fraţi sau surori, ce liceu am absolvit şi cine sunt prietenii noştri vanilla. Mă bucur că am ajuns la o intimitate destul de mare - şi prin asta nu mă refer strict la sex - cu nişte cupluri cu care ne-am văzut de mai multe ori, fără ca ei să aibă habar cât de tăcută sau de vorbăreaţă sunt de fapt ori dacă aroganţa mea e reală sau jucată. I just put on the flirty mask and play!

miercuri, 6 februarie 2013

Nu, swingul nu e schimb de neveste



... de-ar fi și pentru simplul fapt că în swing se găsesc și foarte multe femei. Or, ele nu au neveste pe care să le dea la schimb. Sau pentru că nu toată lumea care face swing e... căsătorită.

Poate cea mai enervantă prejudecată recurentă în articolele invocate ieri și care au stat la orginea blogului acesta era expresia „schimb de neveste”: românii își dau la schimb nevestele, cum fac intelectualii schimb de neveste sau, cum comentau unii cititori, bolnavii care-și dau singuri la schimb nevestele să le f#%tă alții.

Expresia (și prejudecata pe care o exprimă) nu e doar greșită, ci spune și foarte mult despre modul în care percepe lumea cel care o emite. Să dai ceva la schimb presupune că deții acel ceva, iar să primești ceva la schimb, evident, înseamnă că cineva îți dă ceva pe care-l deține. Cum ar veni, femeile sunt văzute doar ca niște obiecte de schimb, niște impasibile și docile instrumente sexuale pe care bărbații perverși și le pasează unii altora.

Nu doar aberant, jignitor și sexist, dar și neadevărat. Da, swingul e și schimb de parteneri, deși nu e exclusiv asta (pentru că există și forme de swing care nu duc la schimb de parteneri), dar e schimb de parteneri, nu de neveste - adica de indivizi egali, cu identități, sexualități și dorințe proprii, situate pe același plan, la fel de legitime și care caută propria formă de exprimare și satisfacere.

Evident, în swing pleci de la ideea că iubirea și sexul nu se identifică (se suprapun în mare măsură, dar cele două concepte nu pot fi reduse unul la celălalt), că poți să iubești, să respecți și să fii atras sexual de cineva fără ca acest lucru să însemne că nu mai poți fi atras sexual și de altcineva. Acceptarea acestui fapt, depășirea sentimentelor de gelozie și posesivitate (de cele mai multe ori asimetrică, apropo de nevasta mea = proprietatea mea), perceperea partenerului (fie că e soț, fie că e doar iubit) drept o persoană autonomă, complexă și liberă, care are dreptul la doza maximă de fericire și împlinire, sunt, toate, elemente implicate în swing.

Nu neg, probabil există și parteneri târâți în swing de perechea lor, care fac asta nu pentru că vor, ci pentru că vrea partenerul, iar ei se sacrifică din varii motive, dar noi nu am întâlnit până acum. Și, cred eu, e aproape imposibil ca ei reziste foarte mult în lifestyle. Mai mult, mare parte dintre cuplurile de swingeri întânite live sau online sunt cupluri cu ea bisexuală, ajunse în swing ca urmare a atracției ei pentru alte femei și nu pentru că și-au dorit schimbul de parteneri (cu atât mai puțin de neveste).

Deci NU, swingul nu e schimb de neveste! Și de fiecare dată când aud sau citesc expresia mă cuprinde o milă imensă fie pentru partenera celui care o emite, fie chiar pentru femeia care o emite, atunci când o aud de la o femeie.

marți, 5 februarie 2013

Locuri comune și prejudecăți legate de swing (în loc de preambul)

Swingers

Jurnalul Național a publicat în ultimele zile o serie de „reportaje” despre swing (1, 2, 3, 4). Singura calitate a textelor (nu le-aș numi, totuși, articole) este că încearcă să se aplece asupra fenomenului. Marele și principalul lor defect este că nu reușesc să-l surprindă, iar autorii lor ratează demersul jurnalistic căzând pradă nu doar locurilor comune și propriilor prejudecăți, ci și unui senzaționalism și reductivism ce transformă textele mai degrabă în schițe pentru compuneri erotice și nicidecum în radiografia unui fenomen exotic, cum probabil a fost intenția inițială.

Evident, în calitate de swinger, lectura textelor nu poate fi decât extrem de frustrantă, iar cea a comentariilor online de la cititori total nerecomandată, subsolul paginilor găzduind o revărsare grețoasă de primitivism grobian, frustrare machistă și prejudecăți sexisto-ortodoxe care îți aduc dureros aminte de ce în România, ca swinger, trebuie să fii extrem de discret.

Seria de articole (na, ca le-am zis până la urmă articole) ne-a determinat să deschidem acest blog - eu și Ea, cuplu de swingeri aflați undeva pe la jumătatea vieții, suficient de open minded cât să încercăm să ne trăim și împlinim propriile sexualități dincolo de restricții artificiale în care nu ne regăsim.

Deși prin blog vom încerca să pătrundem dincolo de măști, să vorbim pe cât putem de deschis și fără pudori meschine despre subiecte tabu (care, pare-se, nu pot fi abordate cel puțin de presă pe un ton normal) vom face acest lucru din spatele unor... măști.

Nu veți găsi aici numele noastre și vom încerca cu orice preț să nu declinăm nicio identitate, nici a noastră, nici a oamenilor pe care i-am întâlnit sau îi vom întâlni. Vom încerca însă să împărtășim cele mai relevante experiențe într-un mod cât mai autentic și să vă facem să înțelegeți de ce unii oameni aleg sexul cu mai mulți parteneri și cât de simplu sau dificil de gestionat poate fi acest lucru, ce efecte are asupra relației și asupra vieții în general. Dacă sunteți swinger, poate vă veți regăsi aici propriile trăiri sau propriile diferențe, dacă swingul e doar o fantezie, sperăm noi, vă vom servi drept ghid în fața ezitărilor, nesiguranțelor, temerilor și curiozităților cu care vă veți confrunta.

Ne veți citi postările sub numele Dr. Fridolin - eu, și Albertina - Ea. Dacă nu știți de unde provin aceste nume nu pot decât să vă provoc să aflați. E o lectură obligatorie în bibliografia unui swinger :)

ps. așteptăm, sub formă de comentarii, orice întrebare legată de swing care vă trece prin cap. promitem să răspundem pe cât ne vom pricepe la ele.