Când swinging-ul devine subiect de dezbatere media. Part 1

Întâi a fost articolul: DILEMĂ ETICĂ Oamenii care-şi împrumută partenerii de viaţă prietenilor. Swingul, „dans“ cu perechi de schimb sau troc de persoane?

Apoi a fost dezbaterea filmată. V-o redăm mai jos. Deocamdată fără comentarii, dar promitem să revenim azi sau mâine și să o comentăm în detaliu. Pentru că, din păcate, chiar sunt multe de remarcat.

Până atunci, dacă aveți propriile observații, nu vă sfiiți să ni le comunicați sub formă de comentarii. 

DILEMĂ ETICĂ Despre swingeri şi schimbul de parteneri

Nu, swingul nu e schimb de neveste

... de-ar fi și pentru simplul fapt că în swing se găsesc și foarte multe femei. Or, ele nu au neveste pe care să le dea la schimb. Sau pentru că nu toată lumea care face swing e... căsătorită.

Poate cea mai enervantă prejudecată recurentă în articolele invocate ieri și care au stat la orginea blogului acesta era expresia „schimb de neveste”: românii își dau la schimb nevestele, cum fac intelectualii schimb de neveste sau, cum comentau unii cititori, bolnavii care-și dau singuri la schimb nevestele să le f#%tă alții.

Expresia (și prejudecata pe care o exprimă) nu e doar greșită, ci spune și foarte mult despre modul în care percepe lumea cel care o emite. Să dai ceva la schimb presupune că deții acel ceva, iar să primești ceva la schimb, evident, înseamnă că cineva îți dă ceva pe care-l deține. Cum ar veni, femeile sunt văzute doar ca niște obiecte de schimb, niște impasibile și docile instrumente sexuale pe care bărbații perverși și le pasează unii altora.

Nu doar aberant, jignitor și sexist, dar și neadevărat. Da, swingul e și schimb de parteneri, deși nu e exclusiv asta (pentru că există și forme de swing care nu duc la schimb de parteneri), dar e schimb de parteneri, nu de neveste - adica de indivizi egali, cu identități, sexualități și dorințe proprii, situate pe același plan, la fel de legitime și care caută propria formă de exprimare și satisfacere.

Evident, în swing pleci de la ideea că iubirea și sexul nu se identifică (se suprapun în mare măsură, dar cele două concepte nu pot fi reduse unul la celălalt), că poți să iubești, să respecți și să fii atras sexual de cineva fără ca acest lucru să însemne că nu mai poți fi atras sexual și de altcineva. Acceptarea acestui fapt, depășirea sentimentelor de gelozie și posesivitate (de cele mai multe ori asimetrică, apropo de nevasta mea = proprietatea mea), perceperea partenerului (fie că e soț, fie că e doar iubit) drept o persoană autonomă, complexă și liberă, care are dreptul la doza maximă de fericire și împlinire, sunt, toate, elemente implicate în swing.

Nu neg, probabil există și parteneri târâți în swing de perechea lor, care fac asta nu pentru că vor, ci pentru că vrea partenerul, iar ei se sacrifică din varii motive, dar noi nu am întâlnit până acum. Și, cred eu, e aproape imposibil ca ei reziste foarte mult în lifestyle. Mai mult, mare parte dintre cuplurile de swingeri întânite live sau online sunt cupluri cu ea bisexuală, ajunse în swing ca urmare a atracției ei pentru alte femei și nu pentru că și-au dorit schimbul de parteneri (cu atât mai puțin de neveste).

Deci NU, swingul nu e schimb de neveste! Și de fiecare dată când aud sau citesc expresia mă cuprinde o milă imensă fie pentru partenera celui care o emite, fie chiar pentru femeia care o emite, atunci când o aud de la o femeie.

Locuri comune și prejudecăți legate de swing (în loc de preambul)

Jurnalul Național a publicat în ultimele zile o serie de „reportaje” despre swing (1, 2, 3, 4). Singura calitate a textelor (nu le-aș numi, totuși, articole) este că încearcă să se aplece asupra fenomenului. Marele și principalul lor defect este că nu reușesc să-l surprindă, iar autorii lor ratează demersul jurnalistic căzând pradă nu doar locurilor comune și propriilor prejudecăți, ci și unui senzaționalism și reductivism ce transformă textele mai degrabă în schițe pentru compuneri erotice și nicidecum în radiografia unui fenomen exotic, cum probabil a fost intenția inițială.

Evident, în calitate de swinger, lectura textelor nu poate fi decât extrem de frustrantă, iar cea a comentariilor online de la cititori total nerecomandată, subsolul paginilor găzduind o revărsare grețoasă de primitivism grobian, frustrare machistă și prejudecăți sexisto-ortodoxe care îți aduc dureros aminte de ce în România, ca swinger, trebuie să fii extrem de discret.

Seria de articole (na, ca le-am zis până la urmă articole) ne-a determinat să deschidem acest blog - eu și Ea, cuplu de swingeri aflați undeva pe la jumătatea vieții, suficient de open minded cât să încercăm să ne trăim și împlinim propriile sexualități dincolo de restricții artificiale în care nu ne regăsim.

Deși prin blog vom încerca să pătrundem dincolo de măști, să vorbim pe cât putem de deschis și fără pudori meschine despre subiecte tabu (care, pare-se, nu pot fi abordate cel puțin de presă pe un ton normal) vom face acest lucru din spatele unor... măști.

Nu veți găsi aici numele noastre și vom încerca cu orice preț să nu declinăm nicio identitate, nici a noastră, nici a oamenilor pe care i-am întâlnit sau îi vom întâlni. Vom încerca însă să împărtășim cele mai relevante experiențe într-un mod cât mai autentic și să vă facem să înțelegeți de ce unii oameni aleg sexul cu mai mulți parteneri și cât de simplu sau dificil de gestionat poate fi acest lucru, ce efecte are asupra relației și asupra vieții în general. Dacă sunteți swinger, poate vă veți regăsi aici propriile trăiri sau propriile diferențe, dacă swingul e doar o fantezie, sperăm noi, vă vom servi drept ghid în fața ezitărilor, nesiguranțelor, temerilor și curiozităților cu care vă veți confrunta.

Ne veți citi postările sub numele Dr. Fridolin - eu, și Albertina - Ea. Dacă nu știți de unde provin aceste nume nu pot decât să vă provoc să aflați. E o lectură obligatorie în bibliografia unui swinger :)

ps. așteptăm, sub formă de comentarii, orice întrebare legată de swing care vă trece prin cap. promitem să răspundem pe cât ne vom pricepe la ele.