Câteva lucruri sunt esențiale în swing. Printre ele, evident, sexul, privirea și... limitele. Acestea din urmă sunt atât de importante și atât de discutate încât Liiceanu ar putea scrie o adendă inspirată din swing la cunoscuta lui carte.
Orice discuție despre swing între parteneri sau cu un alt cuplu ajunge, inevitabil, și la aspectele practice: până unde mergem? - e swing închis sau deschis, e soft, e swap, e full swap, e normal, anal etc...
Limitele sunt reperele de care se agață orice cuplu, granițele alea fixe în cadrul cărora îți configurezi experiența în așa fel încât ea să se situeze într-o zonă de confort. De exemplu, noi nu facem swing închis - când o facem, o facem împreună în aceeași cameră, ne bucurăm împreună de întreaga experiență. Evident, ne-am putea bucura și separat, dar plăcerea n-ar mai fi deloc aceeași pentru că ar lipsi un ingredient principal - prezența partenerului. Ar fi simplu sex cu alte persoane... Or pentru asta n-am avea nevoie de swing, ar fi suficient să ne deschidem relația.
În orice experiență am intra, intrăm cu un set clar de limite stabilite între noi. De multe ori ele sunt explicitate și celorlalți parteneri de sex, iar când nu sunt explicitate - când pur și simplu interacționăm cu oameni abia cunoscuți la vreun party - ele sunt comunicate subtil, nu neapărat verbal, de cei implicați. Și aici intervine un alt element esențial în swing - respectul față de limitele impuse de celălalt - NU înseamnă NU - fie că NU-ul vizează sărutul pe gură sau sexul anal, pur și simplu e respectat. E una dintre regulile sfinte, fără de care lucrurile nu s-ar putea desfășura într-un cadru sigur.
Ce ar trebui să rețină cineva aflat la început de drum în swing din tot acest excurs despre limită? Două imperative esențiale: comunicarea și apoi respectarea limitelor.
Nu poți face swing (de fapt poți, dar în mod sigur nu va fi unul reușit) fără o introspecție onestă asupra a ceea ce ești dispus sa experimentezi și în ce situații îți poți vedea partenerul. Rezultatele acestei introspecții trebuie aduse la cunoștința partenerului. Fără comunicarea limitelor fiecăruia, lucrurile nu au cum să funcționeze. Iar odată comunicate, ele trebuie negociate și stabilite în zona de confort reciproc. Apoi respectate. Respectate cu orice preț. Pentru că nimic nu e mai sinucigaș pentru un cuplu în swing decât ca unul dintre parteneri să încalce limitele stabilite.
Iar după ce le veți stabili și vă veți convinge de importanța lor un singur lucru veți mai avea de constatat cu privire la limite: pe cât de importante și imuabile sunt, pe atât sunt de volatile. Swingul vă schimbă și, inevitabil, limitele voastre se vor muta pe nesimțite, aproape de la experiență la experiență. Vor cădea bariere, vor apărea situații noi care vă vor pune în fața unor noi limite la care poate nici nu vă gândiserăți. Iar relația voastră se va reconfigura continuu. Ceea ce vă va obliga încă o dată să comunicați, să comunicați continuu. Pentru că doar cuplurile care comunică și în care partenerii își respectă reciproc dorințele și limitele rezistă în swing.
